Feb 17 2011

Arsenie Boca despre nasterea din duh

(…)Dumnezeul nostru nu e un Dumnezeu care a parasit lumea in seama legilor, iar El s-a retras in afara ei, undeva. El nu e nici confundat cu natura, cu “marele tot”, caci atunci cum s-ar putea naste “totul” ]n parte. Dumnezeul nostru e o fiinta mai presus de natura dar in legatura cu lumea, o energie activa, creatoare, care transmite lumii ceea ce de fapt cauta si spre care neincetat tinde: plenitudinea existentei in unitatea universala.
Aceasta putere a Duhului Sfint se uneste (se impreuneaza) cu lumea si vrea sa nasca din ea chipul viu al lui Dumnezeu.
neamul lui Iisus
Dar faptul istoric petrecut pe planul realitatii omenesti, a zamislirii si nasterii Fiului lui Dumnezeu in Fiul Omului, mai are si alte semnificatii. Cu Iisus apare in lume o noua generatie de oameni, neamul lui Iisus, care nu se naste numai dupa legile firii, ci peste ele se suprapune o nastere spirituala, duhovniceasca, generatia spirituala a lui Iisus. Noul neam duhovnicesc, cel al lui Iisus, nu-i un neam care se naste pe pamint, dupa legile lumii animale, un neam neincetat ispitit de pofte interioare.
“Desfacerea de odinioara a omului de Dumnezeu inseamna pentru om pierderea integritatii, pierderea chipului androgin, care constituie chipul sau ceresc, pacificat fata de ispitele launtrice.
Hristos se naste din fecioara ca sa sfinteasca din nou alcatuirea omeneasca femeiasca si sa o uneasca principiului masculin, ca barbatul cu femeia sa devina androgini – cum a fost Iisus.”(Bichner Hristern)
Teologul si inteleptul german are urmatoare expresie minunata privitoare la noua stare de dupa pacat a neamului omenesc: “Prin caderea de la curatia originara,
Fecioara, Intelepciunea, i-a parasit pe oameni si s-a retras in cer.” Dar odata cu venirea lui Iisus in firea omeneasca s-a coborit iarasi Fecioara, vesnica Intelepciune, redindu-i-se noul chip de viata in neamul duhovnicesc al lui Iisus, neamul cel crestinesc.
Androginia este deci fecioria(curatia), iar fecioria este Intelepciunea; androginia nu reprezinta coexistenta sexelor (ca la hermafroditi), ci curatia trupeasca (inclusiv sexuala) si suflteasca, adica sfintenia, induhovnicirea.
S-ar putea observa, continuind ideea aceasta, ca precum odinioara Intelepciunea, care ]n graiul parintilor semnifica Fecioria, s-a retras in cer, lasind pe oameni sa ajunga numai trup (Geneza, 6,3) si deci sa ajunga in potop, nu cumva si noi netraind noul stil de viata (dupa Hristos), sa se retraga si aceasta de la noi, iar neamul omenesc sa se scufunde intr-o noua catastrofa?
Realitatile spirituale, numai trairea le fixeaza in temeliile omului.
Intelepciunea este eterna feciorie si nu eternul feminin. Cultul care ii este inchinat e acela al Fecioarei si nu al principiului feminin care provine din caderea in divinizare.
Iata de ce cultul Intelepciunii se confunda aproape cu Cultul Sfintei Fecioare Maria – Maica Domnului. In ea natura feminina devine fara prihana si naste prin Duh. Astfel se naste noua generatie omeneasca, generatia lui Iisus, nemuritoare, biruitoare asupra neajunsului nesfirsit al nasterilor si mortilor. calea care duce la restabilirea chipului integral al omului, se deschide prin Fecioara Maria si prin zamislirea sa a Fiului lui Dumnezeu. Aceasta este calea fecioriei, a curatiei, e neprohanirii, calea iubirii mistice.
(Arsenie Boca, op.cit., p.44)


Feb 17 2011

Sfintul Vasile cel Mare, despre invidie

Invidiosul nu primeste doctor pentru boala lui si nu poate gasi leac tamaduitor al suferintei sale, desi Sfinta Scriptura e plina de ele. El asteapta usurarea bolii numai intr-un singur fel: sa vada prabusit pe unul dintre cei invidiati. Capatul urii lui e sa-l vada pe cel invidiat din fericit-nefericit, din norocos-nenorocit. Pe unii oameni, cu totul potrivnici, binefacerile ii imblinzesc. Pe invidios insa, binefacerile mai mult il inraiesc. Cu cit invidiosul are parte de mai mari faceri de bine, cu atit mai tare fierbe de ciuda, mai mult se supara si se minie. Multumind pentru darurile primte si mai mult se catraneste de purtarea binefacatorului. Ce fiara nu intrece invidiosul prin rautatea naravului lui? Ce salabticie nu depaseste el prin cruzimea lui? Ciinii carora li se arunca o coaja se domesticesc. Leii carora li se poarta de grija se imblinzesc. Invidiosii, insa, mai mult se irita cind li se arata ingrijire si atentie.
Ranile invidiei sunt adinci si ascunse, ele nu sufera vindecare, ca unele ce s-au inchis in durerea lor oarba, in ascunzisurile propriei sale suferinte. Cel invidiat poate sa scape si sa ocoleasca pe invidios, dar invidiosul nu poate scapa de sine insusi. Tu, invidiosule, dusmanul tau e cu tine, vrajmasul ti-e continuu in inima, primejdia e inchisa in adincul tau! Esti legat cu un lant neindurator, esti prizonierul invidiei si nici o mingiiere nu-ti vine in ajutor:
A prigoni pe un binecuvintat de Dumnezeu si a uri pe cel fericit, iata o nenorcire fara leac!


Feb 17 2011

Arsenie Boca- Rugaciune de dimineata

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-ma ca astazi toata ziua sa ma lepad de mine insumi, ca cine stie din ce nimicuri mare vrajba am sa fac si astfel, tinind la mine, sa Te pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-mi ca rugaciunea Preasfintului Tau nume sa-mi lucreze in minte mai mult decit fulgerul pe cer, ca nici umbra gindurilor rele sa nu ma intunece, caci iata, pacatuiesc in tot ceasul.

Doamne, Cela ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, ca umblam impiedicindu-ne prin intuneric. Patimile au pus tina pe ochii mintii, uitarea s-a intarit in noi ca un zid, impietrind in noi inimile noastre si toate impreuna au facut temnita in care Te tinem bolnav, flamind si fara haina, asa risipind in desert zilele noastre, umbriti si doasaditi pina la pamint.

Doamne, Cel ce vii intre oameni in taina, ai mila de noi si pune foc temnitei, aprinde dragostea in inimile noastre, arde spinii patimilor noastre si fa lumina sufletelor noastre.

Doamne, Cela ce vii in taina intre oameni, ai mila de noi, vino si Te salasluieste intru noi, impreuna cu Tatal si cu Duhul Tau cel Sfint. Caci Duhul Sfint se roaga pentru noi cu suspine negraite, cind graiul si mintea ramin neputincioase.

Doamne, Cel ce vii in taina, ai mila de noi, caci nu ne dam seama cit suntem de nedesavirsiti si cit esti de aproape de sufletele noastre si cit ne departam noi prin pacatele noastre.

Ci lumineaza lumina Ta peste noi, ca sa vedem lumina prin ochii tai, sa traim in veci prin viata Ta.

Lumina si bucuria noastra, slava Tie! Amin.
(Parintele Arsenie Boca – “Ridicarea casatoriei la inaltimea de Taina”, Fagaras, Editura Acaton, 2003, p.156)


Feb 4 2011

Gaston Bachelard – Psihanaliza focului

Gaston Bachelard – Psihanaliza Focului


Feb 4 2011

Sf. Ioan Gura de Aur – Omilii si cuvintari despre educatia copiilor

Sf.Ioan Gura de Aur Omilii si cuvantari despre educatia copiilor